Am fost diagnosticată cu diabet în copilărie și cu toate că am avut parte de multe provocări încă de atunci, cel mai greu a fost să mă integrez în cercurile sociale abia când am devenit adolescentă.
Să fii adolescent cu diabet poate veni cu o serie de temeri pe care aș vrea să le discutăm în articolul de azi. Ce aș vrea de fapt să-ți spun este ceea ce și mie, ca adolescent cu diabet, mi-ar fi plăcut să aud când aveam, cea mare nevoie: e ok să ai perioade în care simți că nu mai poți face față amalgamului de sentimente și te gândești cum ar fi fost viața ta în acel moment dacă nu ai fi avut diabet, dar și zile în care știi că nici măcar diabetul nu îți poate sta în cale să îți îndeplinești visele.
Indiferent de vârsta la care ești diagnosticat, diabetul apare în viața ta fără să te întrebe și chiar dacă la început pare că nimic nu mai poate fi conform planurilor tale, este important să înveți să îl accepți și să înveți să îți gestionezi și emoțiile, nu doar dozele de insulină.
În copilărie, dar mai ales în adolescență am simțit că mi-a lipsit ghidajul practic, dar mai ales emoțional pentru a gestiona cât mai bine diabetul. De multe ori am simțit o mare presiune să am grijă de diabetul meu, să fac ce trebuie și să urmez regulile.
Sufeream mult că nu mă simțeam înțeleasă și auzită pentru trăirile mele. Gândindu-mă la acea perioadă, mi-am dat seama că există mai multe lucruri pe care aș fi avut nevoie să le aud de la cei din jurul meu, ca adolescent cu diabet.
Lucruri pe care aș fi vrut să le știu ca adolescent cu diabet
- Sunt auzită și înțeleasă
pentru ceea ce simt, așa cum simt, atât din punct de vedere fizic, cât și emoțional.
- E important să îmi cunosc propriul diabet
Deși există reguli prin care pot să-mi stabilesc dozele de insulină și prin care să am grijă de glicemiile mele, e mai important să îmi cunosc propriul diabet și să am și propriile reguli de gestionare a dozelor de insulină și a glicemiilor.
- A trăi cu diabet este un proces continuu de încercare și eroare
Sunt zile în care totul merge exact cum ar trebui, dar se întâmplă să fie și zile în care totul pare că este în defavoarea mea. E ok să se întâmple asta și e important să găsesc confort în acest lucru.
- Pot face tot ce îmi doresc
Pot călători, pot face sport, pot ieși cu prietenii în oraș, mă pot distra și pot participa la orice activitate îmi doresc. Mult timp am crezut că a fi adolescent cu diabet înseamnă doar să stai cu grijă, însă mi-ar fi plăcut să știu că dacă sunt atentă la câteva lucruri în avans mă pot bucura de viață la fel ca cei din jurul meu. Despre asta au vorbit și invitații noștri la evenimentul Oameni mari cu diabet. (link)
- Uneori lucrurile nu ies așa cum îmi doresc
Se întâmplă ca în unele zile să fac tot ce știu eu că e mai bine pentru mine și cu toate astea, lucrurile nu ies exact așa cum îmi doresc. Ce mi-aș fi dorit să știu este că nu e capăt de lume când mă confrunt cu o situație de acest tip.
- Pot să am unele zile în care să simt că nu am chef de injecții sau glicemii
Și până la urmă cine poate spune că nu a pățit asta cel puțin o dată? În astfel de zile orice adolescent cu diabet își dorește să se simtă înțeles de cei din jur dacă spune asta cu voce tare.
- Diabetul e doar o parte din viața mea, nu întreaga mea viață
Să fii adolescent cu diabet înseamnă să ai atât o viață normală, cu prieteni, ieșiri sau activități care îți fac plăcere, cât și viața unei persoane care trebuie să-și gestioneze boala (cu glicemii, emoții și insulină).
- E ok să mă simt obosită
Deși unii ar spune că adolescența este o perioadă plină de energie, să fii adolescent cu diabet poate fi solicitant pentru că trebuie să fii constant atentă la ce îmi transmite corpul, pompa de insulină sau senzorul de glicemie.
De ce cred că aș fi avut nevoie să aud aceste lucruri ca adolescent cu diabet? Încă de la primirea diagnosticului toată energia se îndreaptă către multitudinea de informații medicale de care trebuie să ții cont: efectuarea glicemiilor, stabilirea dozelor de insulină sau gestionarea carbohidraților din mâncare.
Desigur că este foarte important să ții cont de toate sfaturile primite de la medic, însă știu că în tot acest timp se acordă extrem de puțină atenție asupra emoțiilor și a felului în care o persoană diagnosticată se reglează din punct de vedere emoțional.
Diabetul este o boală cronică care are nevoie de mai multe forțe unite în același timp pentru a-l gestiona mai bine, de aceea prin Asociația Glice ne dorim să oferim sprijin integrat copiilor și adolescenților cu diabet, dar și familiilor acestora.
Credem în rolul pe care comunitatea în poate avea în viața unui adolescent cu diabet, așa că te încurajăm și pe tine să descoperi un grup din care poți face parte și alături de care te poți simți sprijinit. Dacă vrei să afli mai multe informații despre întâlnirile pe care le organizăm în cadrul Asociației Glice, nu ezita să ne contactezi.
Dr. Andrada Lupșe
Psiholog & Psihoterapeut Imago
